Claudia Olaru, Smaranda Diaconescu, Nicoleta Gimiga, Elena Tataranu, Alexandru Lacatus and Marin Burlea

REZUMAT

Constipaţia este o patologie aparent banală, dar cu implicaţii importante la vârsta pediatrică. Prevalenţa acesteia variază de la 0,7% la 29,6% (în medie 8%), fără o diferenţă semnificativă între sexe. Etiologia constipaţiei rămâne încă neclară, fiind extrem de heterogenă în ciuda identificării a numeroase mecanisme ce stau la baza acestei afecţiuni. Constipaţia poate fi de natură funcţională, corelată cu o dietă neadecvată sau cu circumstante de natură psihică ce influenţează desfăşurarea normală a defecaţiei, organică, având la bază diferite boli ale tractului gastrointestinal şi nu numai, sau poate avea determinism genetic. Cu toate acestea, încă nu s-au găsit mutaţii genice asociate în mod specific. Numeroase sindroame genetice asociază ca mainifestare clinică constipaţia. În încercarea concretizării diagnosticului au fost propuse diferite clasificări bazate pe simptomatologie. Cu toate acestea, diagnosticul constipaţiei la populaţia pediatrică poate fi dificil de stabilit.

Cuvinte cheie: copil, constipaţie, tranzit intestinal încetinit

Full text | PDF

Claudia Olaru, Smaranda Diaconescu, Nicoleta Gimiga, Elena Tataranu, Alexandru Lacatus and Marin Burlea

REZUMAT

Constipaţia este o problemă comună care afectează copiii de toate vârstele. De cele mai multe ori etiologia este de natură funcţională, fiind rezultatul retenţiei voluntare a scaunului. Un rol important în stabilirea diagnosticului îl au obţinerea unei anamneze complete şi efectuarea unui examen fizic detaliat. În majoritatea cazurilor investigaţiile paraclinice nu sunt necesare pentru diagnostic, ele fiind indicate atunci când există suspiciunea unei cauze organice de constipaţie (boala Hirschsprung, pseudoobstrucţie, hipotiroidism, diabet insipid, fibroză chistică, malformaţii anorectale congenitale) sau în cazurile cu rezistenţă la tratament. Diagnosticul precoce este extrem de important, fiind asociat cu un răspuns mai bun la terapie. Acesta include efectuarea tuşeului rectal, colonoscopia, scintigrafia colonică, videocapsulă şi manometria anorectală. Prima etapă a tratamentului constipaţiei funcţionale constă în dezimpactare. Polietilen glicolul este eficace şi bine tolerat. După dezimpactare este iniţiat un program de întreţinere pe termen lung, din cauza frecvenţei crescute a recidivelor, cu medicamente ca uleiul mineral, lactuloza, polietilenglicolul şi sorbitolul. Regimul alimentar bogat în fibre alimentare asociat cu educaţia familiei şi, atunci când este posibil, a copilului este esenţial. Întârzierea diagnosticului şi implicit a tratamentului poate duce la progresia spre o problemă cronică semnificativă de sănătate cu implicaţii fizice, psihologice şi sociale.

Cuvinte cheie: constipaţie, colonoscopie, manometrie anorectală, copil

Full text | PDF

Nicoleta Gimiga, Smaranda Diaconescu, Claudia Olaru, Ancuta Ignat, Gabriela Paduraru, Valeriu V. Lupu and Marin Burlea

REZUMAT

Hemoragia digestivă, o urgenţă majoră şi frecventă în gastroenterologia pediatrică, poate evolua autolimitat (75-85% cazuri) sau sever cu compromiterea hemodinamicii, când se impune o evaluare clinică, reanimare şi endoscopie în scop diagnostic şi eventual terapeutic. Aplicarea parametrilor endoscopici (clasificarea Forrest) pentru evaluarea recurenţei şi prognosticului unei hemoragii digestive jalonează atitudinea ulterioară. Endoscopia terapeutică în limitele circumstanţelor stabilite de declaraţia Societăţii Nord Americane de Gastroenterologie, Hepatologie şi Nutriţie Pediatrică, alegând una dintre tehnicile de injectare, coagulare sau mecanice, într-o manieră individualizată etiopatogeniei hemoragiei digestive, scade numărul intervenţiilor chi rurgicale şi frecvenţa deceselor. Diagnosticul endoscopic precoce împreună cu terapia hemostatică endoscopică şi administrarea endovenoasă de înhibitori ai pompei protonice, sunt măsuri care reduc sângerarea şi recurenţa hemoragiei în proporţie de 80-90%. Experienţa endoscopistului va influenţa promptitudinea recomandării intervenţiei chirurgicale în formele grave, cu risc vital.

Cuvinte cheie: hemoragie digestivă, tratament endoscopic, hemostază

Full text | PDF

Smaranda Diaconescu, Claudia Olaru, Nicoleta Gimiga, Gabriela Ciubotariu, Valeriu V. Lupu, Anamaria Ciubara, Felicia Galos and M. Burlea

REZUMAT

Consimţământul informat a devenit o componentă majoră, dar şi obligatorie în practica medicală contemporană, numeroase foruri şi publicaţii subliniind comandamentele sale etice şi psihologice, ca şi modalităţile de obţinere şi mai ales implicaţiile de ordin legal. Implicaţiile acestei proceduri în cazul pediatriei sunt complexe, câteodată confuze sau insuficient intelese. Astfel dacă în cazul consultului clinic sau al actelor medicale simple, con sim- ţământul poate fi considerat implicit, în situaţia unor manevre provocatoare de disconfort psihic sau fizic, investigaţii invazive – în care este inclusă şi endoscopia sau acte terapeutice presupunând posibilitatea unor ris curi sau complicaţii, obţinerea unui consimtământ informat din partea parinţilor sau aparţinătorilor legali şi respectiv a unui acord (accept) din partea unui copil evoluat din punct de vedere intelectual, psihologic şi social devine mandatorie. Trebuie totuşi clarificate nuanţele nu numai semantice între consimţământ şi acord, ponderea fiecaruia din acestea în decizia finală, discernământul pacientului minor la diferite grupe de vârstă şi în egală măsură rolul şi locul medicului curant în astfel de circumstanţă.

Cuvinte cheie: consimţământ informat, endoscopie gastrointestinală

Full text | PDF