Dana-Teodora Anton-Paduraru, Mihaela Moscalu, Gabriela Coman, Laura Florescu and Laura-Mihaela Trandafir

REZUMAT

Introducere. Infecţiile bacteriene cronice şi, adesea, exacerbările infecţioase acute sunt caracteristice bolii pulmonare din fibroza chistică (FC). Obiectivul studiului a fost reprezentat de identificarea copiilor cu FC, depistarea infecţiei cu Staphylococcus aureus la aceşti bolnavi şi cuantificarea impactului infecţiei asupra statusului clinic.

Material şi metodă. S-a realizat un studiu prospectiv pe o perioadă de 3 ani pe un lot de 37 de copii cu FC aflaţi în evidenţa Centrului Regional din Clinica III Pediatrie Iaşi, România. La aceşti bolnavi s-a urmărit prezenţa S. aureus, prevalenţa tulpinilor de S.aureus meticilino-rezistente (SAMR), impactul infecţiei cronice cu SAMR asupra funcţiei pulmonare concomitent cu prezenţa unor elemente de severitate în FC.

Rezultate. 22 de pacienţi dintre cei 37 cu FC au prezentat culturi pozitive pentru S. aureus; la 9 dintre aceştia s-a izolat SAMR, 5 având infecţie cronică. Grupul SAMR pozitiv a prezentat valori semnificativ mai mici ale volumului de gaz expirat în prima secundă a expirului forţat (FEV1), status nutriţional mai precar, bronşiectazii severe, un număr mai mare de exacerbări pulmonare şi implicit de spitalizări, insuficienţă pancreatică în majoritatea cazurilor şi o asociere mai mare cu genotipul F508del.

Concluzii. S. aureus rămâne un patogen important în FC. Din cauza patogenicităţii sale crescute, S. aureus şi în special tulpinile SAMR pot contribui la evoluţie clinică nefavorabilă.

Cuvinte cheie: fibroză chistică, copil, Staphylococcus aureus

Full text | PDF

Elena Hanganu, Maria Stamatin, S.G. Aprodu, Mihaela Moscalu and Simona Gavrilescu

ABSTRACT

Obiective. Identificarea corelaţiilor între evoluţia clinică a nou-născuţilor cu enterocolita ulceronecrotică (EUN) şi stadiul de boală, factorii de risc asociaţi, respectiv tipul de tratament utilizat.

Material şi metodă. S-a realizat un studiu retrospectiv pe o perioadă de 6 ani pe baza cazuisticii Centrului Regional de Terapie Intensivă Neonatală „Cuza Voda“ şi s-au identificat 205 cazuri de enterocolită ulceronecrotică dintr-un total de 6.183 de nou-născuţi îngrijiţi aici. Bolnavii au fost împărţiţi în loturi de studiu în funcţie de vârsta de gestaţie (VG), respectiv greutatea la naştere (GN). Protocolul de analiză s-a realizat pe baza unei fişe de lucru care a cuprins datele epidemiologice ale pacienţilor, factorii de risc, tipul alimentaţiei, vârstă în momentul diagnosticului, stadiul de boală conform clasificării Bell, modalitatea de tratament (medical, chirurgical sau mixt), complicaţiile înregistrate şi evoluţia pacienţilor. Prelucrarea statistică a datelor s-a făcut utilizând programul SPSS Statistics 20.

Rezultate. Enterocolita ulceronecrotică a avut o frecvenţă de 3,3% în lotul studiat şi a fost diagnosticată la nounăscuţii prematuri în 75,6% dintre cazuri. VG medie în grupul de studiu a fost de 33 săptămâni. GN medie a fost de 1.896 g, cu 43% dintre cazuri în grupul cu greutate foarte mică la naştere (VLBW) şi 31,2% în grupul cu greutate mică la naştere (LBW). Incidenţa procentuală a factorilor de risc a fost următoarea în ordinea frecvenţei: persistenţa canalului arterial 19,5%, asfixia perinatală 13,7%, detresa respiratorie 100% dintre cazuri. 75,5% dintre cazuri au fost tratate şi externate din CRTIN, 16,6% dintre cazuri au fost transferate în Clinica de Chirurgie Pediatrică a Spitalului „Sf. Maria“ şi 3,9% au decedat la CRTIN. Din cele 34 de cazuri transferate, 19 cazuri au fost tratate chirurgical: 8 cazuri cu drenaj peritoneal (DP), 8 cazuri cu laparotomie primara (LAP) şi 3 cazuri cu LAP şi DP. Rata supravieţuirii în acest grup a fost 2,4%, iar pentru grupul cu tratament medical a fost 4,9%.

Concluzii. Prematuritatea se corelează statistic cu stadii avansate de enterocolită în momentul diagnosticului. Modalitatea de tratament chirurgical aleasă (drenaj peritoneal sau laparotomie) nu influenţează rezultatele, iar alimentaţia enterală precoce cu formula de lapte este cel mai important factor de risc pentru apariţia EUN, urmat de vârsta de gestaţie şi greutatea foarte mică la naştere.

Cuvinte cheie: enterocolită ulceronecrotică, nou-născut, posibilităţi de tratament

Full text | PDF