Monica Alexoae, Evelina Moraru, Aurica Rugina, Alina Murgu, Ileana Ioniuc, Liliana Profir and Stela Gotia

REZUMAT

Manifestările alergice cutanate, respiratorii şi/sau digestive din primii ani de viaţă pot evolua eşalonat, concomitent sau alternativ, sensibilizarea alimentară fiind cauza cea mai frecventă.

Obiectivul studiului a fost evaluarea alergiei alimentare IgE mediate la sugar şi copilul mic privind formele şi gravitatea manifestărilor clinice în corelaţie cu factorii de risc şi impactul prognostic al măsurilor dietetice şi medicamentoase evaluat în dinamică, individualizat după o dispensarizare medie de 22 de luni.

Rezultate. Debutul real al alergiei alimentare a fost precoce (5-11 luni) prin manifestări cutanate (66 cazuri), respiratorii (55 cazuri) şi/sau digestive (5 cazuri). Apariţia manifestărilor respiratorii (astm bronşic şi/sau rinită alergică) prin sensibilizare la aeroalergeni a fost surprinsă în 50% din cazuri. Toleranţa orală pentru unul sau mai multe alimente s-a instalat la 43 copii, mai frecvent pentru lapte şi albuş de ou.

Concluzie. Măsurile de profilaxie secundară şi terţiară aplicate susţinut la copiii cu manifestări alergice corelate cu sensibilizarea alimentară nu împiedică evoluţia spre polisensibilizări şi manifestări clinice complexe în toate cazurile

Cuvinte cheie: evoluţie, copil mic, alergie alimentară

Full text | PDF