Magdalena M. Florea, Oana Lăzărescu, Ileana Ioniuc, Monica Alexoae, Aurica Rugina and Stela Gotia

REZUMAT

Copiii cu astm dificil de controlat constituie un grup heterogen care necesită o reevaluare atentă în vederea identificării factorilor de risc care au condus la pierderea controlului. Sinuzitele reprezintă o categorie importantă în cadrul acestor factori. În populaţia pediatrică, prevalenţa, rinosinuzitelor cronice (RSC) este invers proporţională cu vârsta pacienţilor şi diagnosticul este dificil mai ales că multe dintre trăsăturile lor sunt asemănătoare infecţiilor de tract respirator sau rinitei alergice. RSC alterează calitatea vieţii bolnavului cu astm. Autorii abordează problematica asocierii RS – astm bronşic privind dificultăţile de diagnostic şi cele terapeutice, ca şi repercusiunile asupra controlului astmului bronşic şi asupra calităţii vieţii bolnavului.

Metodă: au fost luaţi în studiu 31 de copii (8-18 ani) cu astm bronşic necontrolat şi RSC. Protocolul de studiu a cuprins reevaluarea diagnosticului de astm bronşic cu stabilirea scorului de gravitate, examen ORL, radiografie de sinusuri, examinare citologică şi microbiologică din spută şi secreţiile nazale, spirometrie (Pony FX) şi au fost testaţi folosind testele standardizate de calitate a vieţii (PAQLQ – Juniper 2001), la început şi după 3 luni de terapie antiastmatică combinată anti-inflamatorie şi bronhodilatatoare (conform GINA 2006), asociată cu antibioterapie cu spectru larg, corticoid nazal, antihistaminic oral, educaţie individualizată.

Rezultate: reevaluarea după 3 luni a evidenţiat: îmbunătăţirea semnificativă a testelor de calitate a vieţii, din punct de vedere simptomatic (p=0,024), al activităţii (p=0,003) şi emoţional (p<0,001); s-a constatat o îmbunătăţire a FEV1 (p<0,001), dar nu şi a MEF50 (p=0,105, p>0,05). Evoluţie favorabilă au avut 28/31 de cazuri. Pattern-ul inflamator al căilor respiratorii superioare a fost eozinofilic în 3/21 cazuri, neutrofilic în 13/21 de cazuri, mixt în 3/21 de cazuri şi non-inflamator în 2/21 de cazuri. Examenul microbiologic (aplicat la 22 de cazuri) a izolat în ordinea frecvenţei Branhamella catharalis, Haemophylus influentzae, Streptococcus pneumoniae.

Concluzii: identificarea RSC la copilul cu astm bronşic necontrolat este o măsură obligatorie. Tratamentul rinosinuzitei cronice asociat tratamentului agresiv al inflamaţiei alergice (corticoterapie nazală şi inhalată) ameliorează net calitatea vieţii şi funcţia pulmonară.

Cuvinte-cheie: rinosinuzită cronică, astm bronşic, tratamentul complex, teste de calitatea vietii, funcţie pulmonare.

Full text | PDF