Irina Sacuiu, Anamaria Burlea, Vasile Chiriţă and Roxana Chirita

REZUMAT

Există o relaţie intrinsecă între deficitul cognitiv din schizofrenie şi vulnerabilitatea pentru această tulburare. Obiectiv: de a evalua dacă deficitul cognitiv este prezent la copiii pacienţilor diagnosticaţi cu schizofrenie şi dacă acest deficit cognitiv manifest ar putea reprezenta un predictor pentru dezvoltarea unei psihoze viitoare. Metode: studiul a fost unul de tip prospectiv observaţional, cu o durată de 3 ani, asupra a două loturi de studiu – 50 de copii (35 de băieţi şi 15 fete, cu media de vârstă între 6 şi 16 ani), care aveau cel puţin un părinte care îndeplinea criteriile de diagnostic pentru schizofrenie, conform DSM-IV TR, şi 10 indivizi de control, care aveau ambii părinţi sănătoşi. Rezultate: s-a observat că există un deficit cognitiv semnificativ din punct de vedere statistic la grupul de copii cu risc crescut de dezvoltare a schizofreniei, în special în ceea ce priveşte funcţiile executive, comparativ cu grupul de control. Deficitele cognitive din copilărie au fost corelate cu performanţe scăzute la nivel social în adolescenţă, izolare socială la vârsta adultă, sugerând astfel o relaţie cauzală cel puţin cu componenta interpersonală a vulnerabilităţii. Concluzii: deficitul cognitiv la copiii cu risc crescut de dezvoltare a schizofreniei ar putea reprezenta un endofenotip, care ar putea avea un rol important în studiul unei afecţiuni de o asemenea complexitate cum este schizofrenia. De asemenea, intervenţia cognitivă precoce ar putea influenţa multiplele componente ale vulnerabilităţii pentru schizofrenie.

Cuvinte cheie: deficit cognitiv, schizofrenie, endofenotip

Full text | PDF