Silvia Dumitraş, Rodica Gramma, Gabriel Roman, Andrada Pârvu, Mariana Enache, Stefana Maria Moisa and Beatrice Ioan

REZUMAT

De-a lungul timpului, rromii au reuşit să conserve o serie de caracteristici culturale şi spirituale care i-a ajutat să-şi păstreze identitatea etnică şi coeziunea socială. Acestea sunt manifestate, în principal, prin menţinerea elementelor de limbă Rromani, structurilor sociale, complexelor cutumiare, magico-ritualice şi religioase, tipurilor de limbaj non-verbal şi port tradiţional şi, nu în ultimul rând, a nomadismului. Obiectiv. Identificarea percepţiei bolii şi morţii în comunităţile tradiţionale de rromi. Material şi metodă. Cercetarea, de tip calitativ, a fost realizată în rândul unor comunitaţi rrome din judeţele Cluj şi Iaşi. Instrumentul de investigare a fost interviul individual de tip fenomenologic. Au fost efectuate 23 de interviuri în Iaşi şi 25 de interviuri în Cluj, cu pacienţi rromi bolnavi cronici şi aparţinători. S-a realizat o analiză fenomenologică pentru punctarea subiectelor majore care reies din transcrieri. Rezultate. Boala este interpretată în sensuri mistice, ca pedeapsă de la Dumnezeu sau ca blestem. Există credinţa că toate evenimentele vieţii sunt predeterminate şi inevitabile. Boala se asociază frecvent cu sentimentul ruşinii, fiind o reprezentare a impurităţii spirituale şi morale. Rromii sunt conştienţi sau intuiesc factorii de risc reali care provoacă îmbolnăvirea. Concluzii. În comunităţile de rromi studiate, moartea şi boala sunt subiecte tabu. Majoritatea rromilor definesc sănătatea ca absenţă a bolii, iar boala este un fenomen dizabilitant, în directă legatură cu moartea. Diagnosticul se reduce doar la a eticheta simptomele bolnavului. Atât timp cât nu prezintă simptome, pentru rromi boala nu există şi ca atare ei nu respectă recomandările medicului.

Cuvinte cheie: identitate etnică, rrom, boală, moarte

Full text | PDF