SELECT ISSUE
Indexed
HIGHLIGHTS
National Awards “Science and Research”
NEW! RJP has announced the annually National Award for "Science and Research" for the best scientific articles published throughout the year in the official journal.
Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.
The published medical research literature is a global public good. Medical journal editors have a social responsibility to promote global health by publishing, whenever possible, research that furthers health worldwide.
CONSIDERATII CLINICO-EPIDEMIOLOGICE IN LEGATURA CU ULCERUL PRIMAR LA COPIL – STUDIU RETROSPECTIV PE 5 ANI
Smaranda Diaconescu, Ancuta Ignat, Nicoleta Gimiga, Claudia Olaru, Gabriela Paduraru, Alexandru Lacatus, Sandu Gabriel Aprodu and Marin Burlea
REZUMAT
Ulcerul peptic primar se menţine frecvent la copiii din ţările în curs de dezvoltare cu o incidenţă crescută a infecţiei cu H.pylori. Autorii au efectuat un studiu retrospectiv pe 84 de copii internaţi în Clinica V-a Pediatrie Gastroenterologie cu diagnosticul de boală ulceroasă între anii 2007-2023. Criteriile de includere în studiu au fost simptomatologia clinică sugestivă şi endoscopia pozitivă. În lotul studiat au existat 79 de copii cu ulcer primar şi 5 copii cu ulcer secundar. Raportând datele la o populaţie pediatrică de 1.400.000 de copii în nordestul României, incidenţa afecţiunii a fost de 5.64/100.000 iar frecvenţa a fost de 2,58% faţă de totalul de 3.052 de endoscopii digestive superioare efectuate în perioada menţionată. Raportul băieţi: fete a fost de 1.46:1 iar 77,41% dintre pacienţi proveneau din mediul urban. Ulcerele au debutat prin sindrom funcţional digestiv în 70,89% dintre cazuri sau printr-o complicaţie în 29,11% dintre cazuri. Prin endoscopie digestivă superioară au fost identifi cate 62 de ulcere duodenale (UD) şi 10 ulcere gastrice (UG). La 7 copii debutul prin perforaţie a permis identifi carea intraoperatorie a leziunilor. În 70,89% dintre cazuri a fost demonstrată prezenţa cu infecţie cu H. pylori. Factorii favorizanţi pentru această boală au fost: dieta necorespunzătoare (63,16%), fumatul (57,89%), consumul de alcool (15,78%), stresul psihologic (27,27%). Am obţinut o corelaţie semnifi cativă între numărul mare de membri ai unei familii (r = 0,63%; p = 0,002), statusul socioeconomic scăzut (r = 0,87, p = 0,0003) şi infecţia cu H.pylori. Tratamentul antibacterian a utilizat tripla terapie standard la 73,33% pacienţi, cvadrupla terapie bazată pe bismut la 16,66% copii şi terapia secvenţială în 10% dintre cazuri. Rata globală de eradicare moderată obţinută (66,66%) poate fi considerată o dovadă indirectă a rezistenţei mari la claritromicină la copiii din România.
Cuvinte cheie: boală ulceroasă primară, copil, H.pylori