Aniko Manea, Daniela Cioboata, Delia Nicoara, Florina Doandes, Marioara Boia and Mihaela Dobre

REZUMAT

Obiectiv. Scopul principal al lucrării este acela de a evalua factorii predispozanţi, evoluţia şi patologia asociată pneumotoraxului în perioada neonatală.
Material şi metodă. S-a efectuat un studiu retrospectiv, pe o perioadă de doi ani, pe 11 pacienţi internaţi în Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu“, Timişoara, secţia Neonatologie – Prematuri, diagnosticaţi cu pneumotorax în peiroada 2014-2015.
Rezultate. Din 1.689 de nou-născuţi internaţi, 11 pacienţi au dezvoltat pneumotorax, incidenţa fiind de 0,65%. 8 pacienţi (73%) au fost de sex masculin şi 3 pacienţi (27%) de sex feminin. Din cei 11 pacienţi, 4 au fost nounăscuţi la termen cu VG (vârsta de gestaţie) peste 37 de săptămâni şi 7 au fost nou-născuţi prematuri cu VG sub 37 de săptămâni. În funcţie de greutatea la naştere, 4 au avut greutatea peste 2.500 g şi 7 sub 2.500 g. Cauza cea mai frecventă a pneumotoraxului în grupul studiat a fost reprezentată de sindromul de detresă respiratorie, cu un procent de 45,4%.
Concluzii. Pneumotoraxul reprezintă o afecţiune importantă în patologia neonatală. Este esenţială recunoaşterea şi iniţierea tratamentului încă din fazele iniţiale, pentru reducerea apariţiei complicaţiilor secundare.

Cuvinte cheie: pneumotorax, nou-născuţi

Full text | PDF

Marioara Boia, E.S. Boia, Daniela Cioboata and Aniko Manea

REZUMAT

Sarcina la vârsta adolescenţei reprezintă o situaţie specială mai ales în rândul adolescentelor care nu beneficiază de susţinere familială, fiind expuse riscului de a nu primi îngrijiri prenatale corespunzătoare, cu complicaţii pe durata sarcinii şi în timpul naşterii atât pentru mamă, cât mai ales pentru nou-născut.

Obiectiv. Scopul lucrării de faţă este de a prezenta patologia şi complicaţiile asociate nou-născuţilor proveniţi din mame adolescente.

Material şi metodă. Studiu retrospectiv cuprizând pacienţii internaţi în perioada ianuarie 2013-decembrie 2014, criteriul de includere în studiu fiind vârsta mamei de maximum 17 ani.

Rezultate. 66,67% dintre nou-născuţii din studiu au fost prematuri şi 33,33% au fost nou-născuţi la termen. Complicaţiile postpartum au fost mai frecvente şi mai severe în grupul prematurilor comparativ cu nou-născuţii la termen. Corelarea datelor obţinute despre patologia, vârsta de gestaţie şi greutatea la naştere a cazurilor cu vârsta biologică a mamei relevă că mamele cu vârsta de 13-15 ani au născut predominant prematuri comparativ cu cele cu vârsta de 16 şi 17 ani. Mamele prematurilor cu greutate la naştere extrem de mică şi foarte mică au vârsta cuprinsă între 13-15 ani.

Concluzii. Sarcina la adolescenţă se asociază cel mai frecvent cu naşterea de copii prematuri. Cu cât vârsta biologică a mamei este mai mică, cu atât riscul de a naşte un prematur este mai mare, complicaţiile asociate fiind mai severe cu cât vârsta de gestaţie şi greutatea la naştere ale prematurului sunt mai mici.

Cuvinte cheie: prematuritate, sarcina la adolescente, mame minore

Full text | PDF