Netta Katry, Anca Ladaru, Diana Goran, Alexandra Ana-Maria Zotta and Ioana Alina Anca

REZUMAT

Introducere. Metaanalize recente bazate pe studii populaţionale relevă o heterogenitate considerabilă în prevalenţa reacţiilor alergice suspicionate şi confirmate, precum şi în sensibilizarea la ingestia de lapte de vacă. Reacţiile adverse apărute la consumul laptelui de vacă au şabloane diferite de prevalenţă în funcţie de grupa de vârstă interesată. Există un interes public în creştere în ceea ce priveşte adevarata prevalenţă şi posibilitatea unei creşteri a apariţiei alergiilor alimentare în timp, cu precădere în rândul părinţilor şi al persoanelor implicate în îngrijirea şi educarea copiilor precum şi în rândul personalului medical şi al producatorilor de alimente.

Materiale şi metodă. Am derulat un studiu retrospectiv pe un lot de copii internaţi în clinica de pediatrie a IOMC „Alfred Rusescu“ Bucureşti în perioada cuprinsă între ianuarie 2011 şi mai 2013. Obiectivul principal al studiului a fost de a analiza şi compara reacţiile alergice alimentare la copiii internaţi în Clinica de Pediatrie IOMC cu rezultatele găsite de alte grupuri de cercetare.

Rezultate. Din 312 pacienţi evaluaţi prin panelul alimentar pediatric la 20 de alergeni, 64 au fost IgE pozitivi pentru proteinele laptelui de vacă.

Discuţii. Am stabilit că simptomele associate reacţiilor adverse la lapte sunt frecvente în rândul sugarilor şi apar indiferent de vârsta gestaţională la naştere sau de genul copilului. Aşa cum era de aşteptat am descoperit că cei mai mulţi dintre copiii diagnosticati cu APLV proveneau din mediul urban. Simptomele debuteaza adesea în timpul primului an de viaţă, chiar şi la copiii alimentaţi exclusiv natural. Semnele şi simptomele importante de alarmă în cadrul APLV observate au fost falimentul creşterii, anemia carenţială, precum şi simptomatologia digestivă şi respiratorie.

Cuvinte cheie: alergia la proteinele laptelui de vacă, falimentul creşterii

Full text | PDF