SELECT ISSUE

Revista Romana de PEDIATRIE | Volumul LXIII, Nr. 3, An 2014
ISSN 1454-0398  |  e-ISSN 2069-6175
ISSN-L 1454-0398

Indexed in / abstracted by

Thomson Reuters Embase
Scopus Cross-ref
Index Copernicus
Ulrichs Ebsco Host
Medline - Ebsco PubMed

HIGHLIGHTS

Publicarea de articole stiintifice

Stimati cititori, va reamintim ca autorii primi ai articolelor stiintifice pot acumula 80 de credite EMC in urma publicarii. Daca un articol are mai multi autori, cele 80 de credite [...]

Premiul Societatii pentru autori

Incepand cu 2016, Societatea Romana de Pediatrie ofera Premiul Societatii - pentru autorii celor mai bune articole stiintifice publicate [...]

Plagiatul – in actualitate

Tema plagiatului este tot mai mult discutata in ultima vreme. Aparitia unor programe performante de cautare si identificare a similitudinilor intre texte [...]

RISCURI SI BENEFICII ALE TERAPIEI CU METILXANTINE – STUDIU DE CAZ

, and

REZUMAT

Introducere. Apnea de prematuritate (AOP), tulburare de dezvoltare a controlului respirator, este prezentă la aproximativ 80% dintre sugarii cu greutate extrem de mică la naştere (ELBW). În cazul în care se prelungeşte, poate cauza hipoxemie şi scăderea debitului cardiac, însoţite de compromiterea dezvoltării neurologice ulterioare.

Material şi metodă. Studiul retrospectiv realizat într-o unitate de terapie intensivă neonatală regională de gradul III, a încercat să evalueze experienţa noastră în administrarea de metilxantine pentru episoade recurente de apnee, fiind vorba despre 84 de nou-născuţi prematuri cu vârstă gestaţională < 32 de săptămâni şi greutate la naştere < 1.500 g.

Rezultate. Doza medie de întreţinere a fost de 5 mg/kg/zi pentru citratul de cafeină, şi 3 mg /kg/zi pentru teofilină. Nu a fost sesizată nici o diferenţă în rata medie de apnee între grupul tratat cu cafeină şi cel cu teofilină după o săptămână de tratament, ambele având nevoi similare de presiune pozitivă continuă la nivelul căilor respiratorii şi cerinţe suplimentare similare de oxigen. Efectele adverse, precum tahicardia, intoleranţa alimentară şi stagnarea în greutate, care să determine modificări ale dozei, au fost mai rare în rândul grupului tratat cu cofeină.

Concluzii. Vârstele postmenstruale mai mici (< 28,2 săptămâni) au fost asociate cu o nevoie crescută de metilxantine, ajustări ale dozelor în funcţie de greutate şi administrarea de bolusuri, datorită faptului că aceşti copii au necesitat perioade mai lungi lungi de terapie. Deşi ambele metilxantine sunt la fel de eficiente în tratarea apneei de prematuritate, citratul de cafeină a fost medicamentul preferat, având în vedere marja terapeutică largă, şi incidenţa mai scăzută a efectelor adverse.

Cuvinte cheie: apnee de prematuritate, metilxantine, efecte adverse

Full text | PDF

Leave a Reply